...simt si imi doresc vara, am nevoie de caldura mai mult decat de aer, de zilele care ma inconjoara cu sunete si forfota, planuri, agitatie si sentimente sterse ca urmele talpilor mele in nisipul ud . mi-au placut mereu apusurile, mai mult decat rasariturile, e ciudat cum totusi daca se termina o zi sunt mai putin obosit decat in momentul in care incepe una noua si privesc rasaritul. este superb sa privesti de pe malul marii, de langa apa, cum plaja se goleste. un lucru regret si nu este vreo partida de amor in locuri extreme sau...cine stie ce nebunie...ci...banala imbratisare pe malul marii la apus. pescarusii apar pe seara, undeva dupa ora 7, stau la cativa metri de tine si ciugulesc din pungile uitate pe plaja. in zare ...sezlonguri goale si o femeie acoperita cu prosopul de plaja, are parul ud si trage insetata dintr-o tigara privind valurile. muzica ce se aude in departare nu mai e de mult alerta, este un acompaniament decent al sfarsitului de zi, al vapoarelor din larg si al gandurilor uitate. acum suntem prea ocupati sa remarcam apusul, ele vor in frame si kristal si nu pe nisip cu picioarele in mare, in cabrio si nu in papuci. feeling-ul s-a transformat acum in raspuns la diferiti stimuli fie ei vizuali, financiari, de imagine sau cine mai stie ce lucru ce duce mersul naturii la rangul de istorie. ...sa dansam, sa uitam de regrete, sa uitam ca postam banalitati si nu povesti de iubire murite de mult.
Friday, December 3, 2010
Wednesday, December 1, 2010
you ought to know by now
A pornit de la un "esti?" si s-a ajuns la o hartie mototolita pusa la pastrare intr-un sertar care tine deja prea multe amintiri. A inceput cu un sarut stangaci in fata unui cinematograf si s-a terminat cu un sarut in ploaie si cuvinte inecate in mare. Tot ce a ramas este o melodie, un chris isaak mereu tanar cu al sau "wicked game", un zambet sincer cand mai vorbim rar la telefon, o intrebare care imi rasuna din cand in cand in suflet. "what a wicked thing to do to make me dream of you?". Nu mai conteaza trecutul, suferinta si parerile de rau. Restul e necunoscut si asa as vrea sa ramana deocamdata. Acum mi-e bine. Oare te stiu si pe tine bine? ...asa imi place sa cred; ca desi ma tii undeva aproape de tine, o parte a ta s-a detasat si a mers mai departe. Spre alte nisipuri, spre alte mari, spre alte amintiri cu aceleasi nisipuri si mari. Eu mi-am pastrat amintirile si le-am imbinat intr-o poza perfecta cu cele noi si desenez panze de paianjen, singurele care imi ies. Adun scoici, ma tai la picior in ele, sarut si strang in brate, exprim ganduri inexprimabile, traiesc sentimente noi. Si tu esti o particica din mine. Poate cea mai importanta de pana acum, fara de care eu - cel de acum, nu as mai fi.
...voiam sa stii.
...voiam sa stii.
Subscribe to:
Posts (Atom)