Acum este femeie in toata firea, nu mai are 21 ani si gandeste poate chiar mai sumbru decat una de 35. Imi povesteste de aventurile ei din ultima vreme, de barbatii ce o dezamagesc, de parintii pe care ii dezamageste, parintii ei ce inca mai intreaba de mine. Ne amintim cum la 21 ani ne imbatam amestecand niste gin cu apa tonica, si realizam ca acum este normal sa mai fumam niste iarba in diminetile de afterhours. Realizam ca ne certam atat de des si acum ne vorbim asa de rar.
Acum ne dam seama ca avem alte probleme, mergem cu masina la garantie, suntem implicati in deadline-uri pana in gat, avem cate 2 job-uri sa platim rata la casa, la Iphone, la Ikea, la iubire...
Prietenii comuni s-au casatorit. Colega ei de camera din facultate si ea s-a maritat, naste peste cateva luni un baietel gemeni, ca si mine. Cum sa mi le inchipui pe prietenele ei casatorite, cu copii, cat timp in mintea mea raman dansurile semi-goale in camera de hotel, baia in mare noaptea, biliardul ce avea ca miza tot felul de propuneri cu tente sexuale intre ele doua...?
Ii amintesc de ziua in care a fugit dupa mine la mare. Venirea ei m-a scandalizat atat de mult incat chiar imi permit sa ii spun ca regret evenimentul acela si lacrimile ei. Ea tace. Stie ca ulterior am regretat atitudinea de barbat indiferent.
Realizam amandoi ca traim din ce in ce mai mult din amintiri. Realizam ca ne iubim desi intre noi nu e o poveste de iubire. Ne iubim in acele ore in care stam imbratisati si lenevim la povesti. Amintirile ne fac se ne iubim.
Ultima data cand am lenevit la mine mi-a postat un comment pe blog... Si acum voia sa faca asta, dar e privat.
In timp ce isi turna un pahar de vin am inchis ochii, i-am simtit Amarige-ul, am ciocnit si am baut..."pentru iubire" a zis ea... "pentru iubirea ta" am zis eu, amintindu-i ca sambata ne stim de 7 ani.
No comments:
Post a Comment